Dupa ghinionul de la editia din 2009 era clar ca eu si Sergiu trebuia sa revenim sa recuperam tricoul ( si pepenele ). Din pacate dupa ce ne-am facut planurile Sergiu a trebuit sa plece din tara cu job-ul asa ca a trebuit sa imi caut un alt companion pentru castigarea pepenelui. Initial ma gandisem sa merg cu cineva un pic mai bun ca mine ca sa traga da mine si sa simt un pic de “runners high” la sfarsit ( urmata de 5 zile de mers teleghidat :-p ), insa nu am reusit sa gasesc pe nimeni.
Am decis apoi sa merg la mixt cu Oana, mi-a placut ideea sa facem echipa si sa concuram in aceeasi categorie cu Gianina si Alin, Hoinarii si Nusu & Ioana. Acum a nu se intelege ca aveam planuri sa reusim sa ii intrecem dar macar aveam un target interesant sa ne tinem cat mai aproape de ei.

Acest maraton incepe de la an la an sa fie din ce in ce mai misto, si anul asta a confirmat inca odata ca este unul din maratoanele care nu trebuie ratate. Anul trecut am ratat experienta intregului maraton, dar anul asta am avut bucuria sa il simt in adevarata lui splendoare. Chiar daca nu pare o distanta cu mult mai mare decat un maraton este cu adevarat greu sa il termini, iar fiecare picatura de efort pe care o scurgi din tine ca sa fii cu un pas mai aproape de linia de finish merita.
E cu adevarat minunat sa pleci dimineata la rasarit din Pestera, sa prinzi apusul pe varful Bucsoiu, sa mergi pe creasta muntiilor intr-o noapte senina plina de stele si sa vezi orasele luminate la baza muntelui.

Acum gata cu starea poetica si sa trecem la povestire. Nu e asa interesanta si amuzanta, daca vrei poti sa sari direc la Concluzii pentru rezumat

Joi pe la 14 plecam din Bucuresti cu echipa Camarazii ( Adrian si Zsolt ) cu directia Pestera. Dupa mici injuraturi la adresa drumului offroad ajungem in tabara de baza, instalam cortul si asteptam linistiti sedinta tehnica. Completam si fisa de inscriere si primim cu capul plecat injuraturile tipei de la CNPT : “futui franceza ei” ( cel putin eu ca am folosit google ca sa scriu corect :-p )

Sedinta Tehnica

Primim detalii despre traseu de la Marius, anul asta stiind o parte din traseu si am reusit sa mai inteleg ceva. Anul trecut la partea de nelamuriri imi venea sa ii spun daca mai poate repeta odata ). Primim si vesti bune de la organizatori despre noutatile de anul asta:
- sticle de apa si Cola ( dap Cola ) la CP-ul de la Omu care ar tb sa ajunga pentru toate echipele si pentru toate trecerile. Deci targetul a fost stabilit de Gianina …. tragem tare sa prindem a 3a Cola la Omu
- paste la CP-ul din Ciubotea ( si cica si calde )

Dupa asa vesti ne culcam mai linistiti si devreme ca ne trezim devreme la 5 Dupa o siesta de dimineata si niste mic dejun ne punem frumos la start.

3 .. 2 .. 1 .. Start

Plecam in grup cu lumea si apucam si sa vedem o echipa care ratase startul si acum alerga in sens invers ).
Continuam coborarea spre Padina si ne tinem dupa Dan & Fane desi multi au luato pe scurtatura, insa se pare ca si Dan stie o scurtatura si mergem si noi ( si echipele din spate ) dupa ei. Se pare totusi ca era buna scurtatura .. chiar am iesit bine.

Cursa merge foarte bine si reusim sa tinem un ritm bun, nu stiu a cata echipa suntem dar chiar nu conta, oricum cursa e la inceput.
Trecem de Nusu si Ioana pe bucata spre Stana Regala, pe urcare pana la Piatra Arsa trecem si de Hoinari. La Piatra Arsa ne incurajeaza si cei din CP: Arata-ti bine, cei din fata voastra au venit transpirati si gafaiti. Chiar mergeam foarte bine.

Coboram pe Jepi Mari si dupa ce ne depasesc Hoinarii incercam sa ne tinem dupa ei pe cat putem. La un moment dat o taie pe o scurtatura, care initial credeam ca taie doar o serpentina dar ne-am trezit undeva inafara potecii. In acest moment imi era un pic ciuda ca am ales sa coboram pe aici .. poate era mai bine pe poteca si nici nu vedeam unde ne scoate scurtatura asta. Era si un pic tehnica cu saritori mai maricele. Si Alex era un pic nemultumit: “Pe carare nu era bine, nu ?”.
La un moment dat vad poteca, ma linistesc un pic cand il aud si pe Nusu in spate:
- Pe unde ne-ati bagat, credeam ca stiti vreo scurtatura mai buna.

Oare aduc eu ghinion ?

Cand coboram din nou pe poteca incepem sa incetim un pic. La inceput ma gandeam ca am tras prea repede pentru Oana si a obosit. Nu era asa grav .. mai aveam un pic pana in Busteni si apoi ne odihneam urcand mai usor pe Jepi Mici. Din pacate situatia era mai grava, lucru pe care l-am realizat cand Oana imi cere Ketonalul.
Coboram usor catre Busteni, si incerc sa nu ma gandesc la scenarii pesimiste. Vad pe fata Oanei ca lucrurile nu sunt asa roz.
Incercam sa ne odihnim putin jos in Busteni si apoi incercam sa urcam usor. Nu apucam sa urcam prea mult si ne oprim din nou.
Oana se simte foarte rau, nu poate sa mearga. Ne asezam undeva pe un bustean si salutam echipele care trec pe langa noi. Nu vroiam sa renuntam, dar situatia era destul de grea. O conving pe Oana sa coboram inapoi Busteni sa incercam sa luam ceva de la o farmacie. Cand ajungem undeva pe langa telecabina, eu fug repede pana in centru si cumpar de la Farmacie niste algocalmin fiole.

Stam vreo 45 de minute jos si incerc sa o conving pe Oana sa ramana in Busteni pana a doua zi, insa e la fel de capoasa ca mine ( daca nu mai tare atunci :-p ). Pana la urma am decis sa abandonam, eu urma sa continui singur si ea sa ramana jos inca vreo 2-3 ore sa isi mai revina si apoi sa incerce sa urce usor pana la Pestera impreuna cu cei de la tura scurta.

La 12.45 plec de langa telecabina ( si Oana a plecat peste 15 min tz tz tz :-p ) si plec catre Pestera. Urc pe Jepi destul de repede ( eram odihnit deja ) ), mai stau de vorba cu o alta jumatate de echipa poate continuam impreuna, insa plec mai departe pana la urma. Inainte de Caraiman fac un pic de dus, iar la cabana beau o Cola, ca pana la Omu mai e de mers.

Echipa prin imprejurare

In coborarea spre Pestera ma suna Daniel, Marian s-a decis sa renunte si decidem sa continuam noi doi. Ei erau in drum spre Omu si stabilim imediat ca ne vom intalnii inainte de Gura Diham pe coborarea pe Valea Cerbului.

Gata aveam din nou un target, dau repede pana in Pestera. Timp din Busteni: 2h 10m, un pic mai mult fata de anul trecut. In baza dau de Adrian si Zsolt. Impartim o portie de paste cu ton facute de Oana ( multumim :-* ) si apoi fug repede sa il ajung pe Daniel.

Pana la Omu ma intalnesc cu Marian, schimbam cateva vorbe, imi ureaza bafta si fug mai departe. Pe urcare dau peste Dan Lixandru care a alergat cu echipa de fete a Alinei Trofin, merg bine si Dan este incantat de noua membra Getica. In ultimii pasi catre Omu ma asteapta Lucian cu talanga si cu alaiul de turisti dupa el, imi spune ca Daniel abia a coborat pe vale.

Prima Cola la Omu

Frumoasa a mai fost, o asteptam de ceva vreme. Nu stau prea mult ca stau degeaba. Strang betele spre surprinderea celor din CP ( stiu, stiu ca o sa fiu certat si nu o sa am genunchi mai incolo :-p ) si pornesc in alergare in vale. O iau direct la vale si trec pe langa Alina si Cosmina, merg foarte bine. Pana in padure nu prea am vazut cararea, ca urmare m-am trezit la un moment dat pe versantul din dreapta. Partea buna am vazut o capra neagra si am exersat un pic prizele pe coborarea unor stanci, partea mai putin buna am pierdut un pic de timp.

Ma intalnesc cu Daniel in Poiana Costilei ( suntem ingineri doar , ne pricepem la estimari ) ) si hotaram sa o luam pe drumul cunoscut si sa nu riscam pe scurtatura.
Ii ajungem pe A-Team (Gabi&Cristi) la Gura Diham, ei o luasera pe scuratura. Cum mai e pana la omul ma decid sa bag o cola si o inghetata .
Aici Daniel da si numele echipei “Sedusi si abandonati” ( nu se refera si la mine, ca si asa Daniel are o bulina neagra ) )

Facem repede urcarea pana la Poiana Izvoarelor si ajungem imediat si la Prepeleac. Aici vedem 2 echipe, si in 10 minute ajung si A-Team.
Daniel stabilise un target sa tragem la locul 5. Aici eram locurile 5,6,7,8. Era ca un nou start. Intai pleaca cele 2 echipe ( pe care nu aveam sa le mai vedem ) ) apoi noi si A-team mai raman putin in CP. Dupa ce trecem din jungla de pe Bucsoiu, la un mic horn am vrut sa arunc betele in fata, insa unul pica si nu ma mai duc dupa el.
La un moment dat am ratacit putin fiind aproape sa o luam pe hornurile Malaiestilor prin Brana Caprei, dar Daniel si-a dat seama ca ceva e gresit si revenim pe traseu.
Ne reunim cu A-team si tragem impreuna pana la Omu. Si eu si Daniel eram cam obositi, eu am luat-o putin inainte si incercam sa ma gandesc doar la Cola ce ne astepta la Omu.

A doua Cola la Omu

Aici erau deja a 3a oara echipa Sponser, erau pe locul 1 acum. Ne-am asezat pe scaun si am bagat in mine o Cola si cu forta un sandwich. Mi s-a facut rau instant. Au plecat deja 2 echipe, insa si eu si Daniel ne tot intrebam reciproc “Plecam ?”. Niciunul nu era pregatit, ca sa nu mai zic ca ne mai facea cu ochiul si izoprenul oferit de cei din CP. Ajung si Alina&Cosmina si atunci ne hotaram. Plecam cu ele. Nu eram inca bine, dar parca nu imi mai era asa rau.
Vreo 10 minute mi-au dardait dinti pana am reusit sa ma incalzesc, dar apoi a mers bine. Coboram usor spre Ciubotea, era o noapte superba, cer senin si plin de stele. Se vedeau luminitele de la orase la baza muntelui, am uitat un pic de efort si unde suntem.

Am ajuns in Ciubotea, am bagat un ceai cald si niste paste care au mers la fix. Am bagat si un prim activator si am plecat mai departe. Urcam pana dimineata prin padure pana ajungem in Poiana Gaura. Inainte am anuntat fetele cu care mersesem toata noaptea ca noi ii dam mai departe mai repede.
Facem urcarea pe hornul Gaura, foarte frumoasa urcarea da si un pic grea. Ma anunta Daniel ca mai urmeaza o urcare pe o galeata, ca sa nu imi fac sperante ca am scapat )

Calculam noi ca ne-am miscat destul de bine, insa nu mai speram sa ajungem vreo echipa, eram pe 8 dar stabilisem sa incercam la 31h. Pe urcarea prin galeata ii ajugem pe cei de la A-team. Li s-a facut rau si au incetinit. Banuiau ca ar fi de la apa, dar pana la urma ne dam seama cu toti ca s-ar putea sa fie de la oboseala.

A 3a cola la Omu

Am atins si obiectivul asta, am baut a3a cola. Defapt eu imi stabilisem de cum plecasem de jos meniul. O ceai cald cu un sandwich urmata de o cola si un capucino.
Cred ca e cel mai asteptat si savuros mic dejun pe care l-am avut vreodata ). Aici il observ si pe Nusu, i se facuse rau Ioanei si acum se culcase putin ca sa isi revina.
Imi recuperez si batul, il adusese cineva ( mereu am norocul asta ) ).

Plecam bucurosi de la Omu, ce era mai greu se terminase era ultimul push catre finish, dar nu trebuia sa fie asa greu. Insa pentru mine incepea sa fie. Nu de la oboseala, dupa oprirea de la Omu din noapte mi-am revenit foarte mult. Ma simteam bine si chiar mai puteam sa trag de mine, asta s-a vazut si la Daniel si ne-am dat seama si dupa ritmul cu care ne-am miscat.
Insa picioarele ( talpile mai exact ) incepusera sa comenteze. De pe coborarea 2 de la omu incepusem sa simt ca am niste basicute la picioare, iar acum simteam aproape ca am toata talpa plina si ma ustura destul de tare, mai ales pe coborari.

Coborarea spre poiana Poiana Gutanu a fost criminala pentru mine, ma usturau talpile si nu puteam sa ma gandesc la altceva decat la finish si la a ma descalta.
De la Poiana Gutanu o luam rapid spre Strunga, dupa ce iesim din padure o vedem undeva departe, dar nu conta important era ca o vedeam si ca urma sa ajungem acolo.

Its the final count-down

Ajungem si in Saua Strunga, si aici ne asteptau Oana si Marian. Ei veneau entuziasti, insa eram cam neprietenos, nu mai imi suportam talpile . Am alergat ( macar o parte ) cu toti pana in pestera. Pe drum ni s-au alaturat si Claudia ( care a castigat locul 3 la Hobby .. felicitari ) si Ana-Maria ( care a primit neoficial titlul de Prima fata la CP15 ) ).

Trecem in final linia de finish si imi dau in sfarsit talpile la aer. Facusem defapt un fel de Trench foot, aveam pielea foarte sensibila de la stat in umezeala si de asta ma usturau.

Timp final: 30h 12min, locul VII (neoficial) la masculin

Mergem la Hotel pestera si dupa un dus ( multumim Ana-Maria pentru pont ) si o ciorba calda, parca fericirea ca am terminat era si mai frumoasa .

PS: A doua zi inainte sa plecam, iar nu gaseam betele nici ale mele nici ale Oanei. Pana la urma erau la hoinari care aveau masina de langa noi si le pusesera la ei in masina peste noapte. Incep sa cred ca am o super putere atrag lucrurile care le pierd inapoi )

Concluzii

O repet inca odata, un concurs absolut superb si ca traseu si ca organizare. E ceva fantastic sa ai un ciclu de 24h pe un traseu de munte, si sa ai parte de niste peisaje minunate pe traseu. Poti sa vezi niste poze aici. Cu siguranta ne intoarcem la anul si incercam din nou la pepene )

Ce am invatat pentru la anul

- e important sa stii traseul si sa nu te ratacesti. Noi am reusit sa nu pierdem foarte mult timp, insa unii au pierdut locul 1 din cauza unei rataciri mai mari
- o sa iau colanti lungi. E mai bine cu ei noaptea, sunt buni si drept compresie pentru carcei, te protejeaza si de bronz de tractorist si de urzici )
- e important sa te alimentezi bine. Nu prea merge doar cu geluri, cel putin nu pentru mine. Insa nici orice mancare nu intra
- cursa e scrisa abia la final. Niciodata nu stii ce se poate intampla, de la rataciri, pana la a ti se face rau si doamne fereste accidentari. Asa ca acum poti sa fii in grafic si peste 2 ore sa se intample ceva.
- e important sa fii mereu motivat si sa nu cazi prea tare in starea de oboseala, pentru ca te ridici cam greu de acolo.
- poti sa imprumuti din moralul altor echipe si sa te ajute mult mai tare decat un activator

Articole similare

• Primul antrenament pentru maratonul 7500
• Impresii de la primul maraton montan 7500 in Bucegi ~ editie 2009
• Maraton 7500 – editie 2010
• Speed trekking busteni-babele-pestera – 2h
• Primul antrenament pentru carpathian adventure

Saptamana trecuta m-am inscris in sfarsit la maraton 7500. O sa particip cu Oana Badea si echipa se numeste “La Schtroumpfette & Rêveur” ( semnificatia e pentru cunoscatorii ) ). Weekend-ul asta trebuia sa merg la Arges Summer Race, dar cum s-a amanat ne-am decis ca e o ocazie buna sa mergem intr-o tura de recunoastere pentru Ciucas Trail Running si cu ocazia asta facem si un antrenament pentru 7500.

Din pacate vremea parea ca nu o sa tina cu noi, insa nici la 7500 nu se anunta mai bine asa ca intr-un fel urma sa ne antrenam pe vremea din concurs ).
Am plecat din Bucuresti cu un microbuz pana in Cheia unde aveam rezervare la pensiunea “Casa cu Har” ( daca vreti sa va cazati in Cheia o recomand cu caldura ).

Ne-am echipat repede si am plecat in traseul de maraton. Vremea a tinut cu noi o jumate din drum, dar ne-a udat un pic pe final.
Interesanta a fost bucla de langa cabana Ciucas care desi parea mica pe harta … a durat putin si ne-a cam batut vantul pe creasta. Am si balaurit oleaca, dar am gasit repede cararea avand GPS cu track-ul de maraton.
Mai jos aveti track-ul de pe wondermap:

A doua zi am plecat de dimineata pe la 10 ( devreme ca pentru mine ) in tura de semi-maraton. Am prins o vreme un pic mai frumoasa ( fara ploaie ) insa ploile din zilele trecute si niste turme de oi au facut ca prima urcare sa fie un pic de patinoar ( dar cine zice ca nu imi place noroiul ) ). Pe creasta traseul era mult mai spectaculos decat cel de la maraton, insa pacat ca era ceata .

Am vazut chiar si o floare de colt ( de fapt Oana mi-a atras atentia ca eu eram cu ochii in GPS :-p ).

Track-ul de la semi il aveti mai jos:

Concluzii

A fost o tura super misto si mi-a placut mult tura de la semi. Nu mai fusesem in Ciucas si ma bucur sa vad ca exista un munte asa frumos atat de aproape de Bucuresti.
Abia astept 7500 si sa trecem impreuna linia de finish si sa luam tricoul de finisher (poate si pepenele daca se respecta traditia de anul trecut ))

Articole similare

• Primul antrenament pentru maratonul 7500
• [Pre-info] Ciucas Trail Running 31 iulie 2010
• Impresii ultra-maraton Bucegi 7500 ~ editia 2010
• Maraton 7500 – editie 2010
• traseu de munte usor Poiana Brasov – Cabana Postavaru – Telecabina

Oferta de prezentare de prezentare este mai jos:

Pretul este de 400 lei si contine:

• transport cu autocarul/microbuzul Bucuresti-Zarnesti-Bucuresti;
• cazare 3 nopti la pensiune 2*;
• 3 mese pe zi;
• echipament;
• instructori.

La partea specifica se invata:

• echipament montan;
• echipament de alpinism si escalada vara/iarna;
• noduri noduri folosite in escalada
• tehnici de catarare;
• tehnici de filare;
• tehnici de rapel;
• catarare la mansa;
• catarare cap-secund;
• tiroliana;
• dry tooling.

La partea distractiva se organizeaza foc de tabara, treasure hunt, notiuni de orientare cu/fara busola, notiuni de supravietuire, notiuni de acordare a primului ajutor medical de baza.

Articole similare

• Tabara de initiere in alpinism in perioada 14-16 Mai 2010
• Scoala de munte Pathos – prima aplicatie – cabana diham
• Impresii maraton Piatra Craiului 2009
• Impresii ultra-maraton Bucegi 7500 ~ editia 2010
• Invitatie premiera film documentar EVEREST

Ne-am regrupat la stadionul de la Piatra Arsa si am inceput coborarea spre Busteni. Era cam alunecos de la ploaie. Am tot vorbit ca ar fi aiurea sa fie asa si la maraton, ne-am amintit ce ne alergam cu o echipa pe coborarea asta anul trecut . Am ajuns Busteni si am facut o mica pauza, apoi incepem urcarea spre Babe.

Daca tot am dat tare pe prima urcare am zis ca tot am incalcat regula :-p asa ca o iau inainte.

Dont try this at home, me stupid

Inca mai era zapada, si in unele locuri a trebui sa o traversam. La un moment dat, cum am tot mai taiat cararea m-am trezit pe poteca care dadea din nou in calota de zapada de deasupra apei. Era sigur poteca ca am vazut marcajele. Am zis ca probabil tb sa merg un pic pe ea si apoi o sa am din nou carare in dreapta. Nu imi amintea sa fie cararea asa, dar am vazut ceva urme pe zapada deci clar au mai luat-o si altii pe acolo. Asa ca am inceput sa urc, am urcat un pic pana cand am vazut ca nu aveam cum sa o iau inapoi in dreapta spre carare. M-am uitat un pic in sus si mi s-a parut ca as putea sa ies in partea de sus, parea ca zapada e lipita de o roca si de acolo as putea sa ma duc iar pe carare. Nu era :-p erau cam un metru pana la roca aia si am apucat sa vad si ca ultima parte era mai subtire si se vedea distanta unde puteam sa cad daca se rupea cu mine :-p, asa ca ma intorc cu poponetul in zapada si cobor inapoi incetinindu-mi coborarea cu calcaiul in zapada. Am revenit pe cararea de unde plecasem ud si cu mainile inghetate un pic mai mult ). E .. asa am invatat sa nu mai fiu asa viteaz. Am dat mai departe si m-am oprit la Cab. Caraiman sa ii astept si pe restul. Am tras geaca pe mine ca incepusem sa tremur de la vant si ploia care incepuse si de la faptul ca stateam pe loc.

Ne-am regrupat si ne-am intalnit la babele si cu trupa matinala, am stat la un ceai cald numai bine cat sa porneasca ploia.
Am plecat dar am hotarat sa taiem mai scurt traseul si de la Babele sa mergem direct spre Piatra Arsa.
Pe drum se insenineaza si Alina, Gabi cu inca 2 persoane se hotarasc sa continue totusi traseul spre Padina ( bv voua ) asa ca ne despartim.

Am ajuns la masina pe la 18:00 si am mers la o ciorba calda ( a mers la fix ).
A fost o tura misto, si vremea a tinut cu noi, sper sa mai repetam odata iesirea dar pentru ultima parte de la 7500 ca aia nu o stiu deloc .

PS: pentru cei care inca nu au aflat la cat m-am laudat .. am aparut in adevarul de seara :-p

Articole similare

• Impresii ultra-maraton Bucegi 7500 ~ editia 2010
• Impresii de la primul maraton montan 7500 in Bucegi ~ editie 2009
• Maraton 7500 – editie 2010
• Speed trekking busteni-babele-pestera – 2h
• Tura de recunoastere pentru maratonul Ciucas Trail Running / antrenament pentru 7500

Dupa ce am aflat de acest maraton de la Surorile David in topicul de pe maraton.info.ro am si pus cursa in calendar, nu era de ratat

Vineri seara plec din Bucuresti impreuna cu Marian Tudorica ( ms frumos ), Claudia Tanase, o amica a ei si Oana Badea.
Megem tot la munte ca tot romanul de 1mai, dar in locul gratarului si a micilor, noi caram in portbagaj colanti si adidasi de alergare. Ce sa facem … fiecare cu pasiunea lui.

Seara stau usor si imi fac planul pentru a doua zi, daca se poate numii asa, o sa alerg fara sa car nimic dupa mine, iau doar 3 geluri pe care le bag in buzunarul de la colanti. Si daca la Maratonul Piatra Craiului am mers un pic mai lejer, aici trebuie sa recuperez putin, bagam la maxim. Si asa au avut cam multa vacanta picioarele :-p. Gata si cu planul .

Race Day

Dimineata pe la 7.30 ma trezesc, si deja pe afara se vad “nebunii frumosi” pregatindu-se. Incet incet se strange lumea. Chiar ceva lume, cam vreo 400. E ceva pentru un maraton de munte, si la prima editie. Surorile intra in actiune si ne incurajeaza de la microfon, si ne mai dau ultimele detalii inainte de start. A fost super la start sa ma vad cu asa multa lume de la diverse concursuri, sau persoane cu care ma stiam de pe forum si ne vedeam acum prima oara, ne incurajam cu totii si ne uram bafta.

5 … 4 … 3 … 2 … 1 … START

Se pleaca destul de tare, mai ales ca prima parte este pe sosea. Incerc sa ma tin sa nu o iau la galop dupa lume, stau usor in spate. Mai trec pe langa cunoscuti, mai schimb o vorba cu Gheorghe Blajiu, apoi mai stau de vorba cu Sandor Boldizsar, il mai intreb de Oradea. Si ajungem si la prima urcare. Incerc sa ma mentin de cei din fata care par sa aibe un ritm destul de rapid. Adi Bostan ne incurajeaza. Desi mi se taie un pic suflu pe urcare, vine apoi o coborare pe un drum forestier. Uuuu me like this. Dam drumul la picioare si incepem sa acceleram la vale. Depasesc cateva persoane si incet incet ajung pe plat unde il vad pe Marian in fata. Oare reusesc sa il ajung ? Pe urcari ma apropii de el .. dar pe coborari Marian zboara. Iar cand ajungem la primul CP de la scoala si intram pe portiunea de sosea deja ma lasa mult in spate.

Incet se aude ceva in departare, e vocea uneia din surorile David la microfon ( sry .. dar nu mi-am dat seama cine era ) incurajand alergatorii care ajungeau in CP sau terminau daca erau la cross. Niciodata nu mi-au placut cursele cu bucle, dar aici fiind bucle diferite chiar a fost super tare. Mai ales cand auzeam agitatia de la finish parca ma invigoram si puteam sa trag si mai tare.
Trec destul de repede prin CP, nu ma opresc … ma simteam destul de bine.
Dar imediat incepe iar o urcare de forta. Asta e, daca nu imi place sa merg la mici de 1 mai trebuie sa prestam la aparat. Lasa ca vine ea si valea. A venit si a plecat la fel de repede.

Si am ajuns pe forestierul care urca pe cheile Gradistei. 5km de serpentine yupiie .
Aici am simtit prima oara ca parca nu prea mai tine cu ritmul asta. Ma depaseste la un moment dat Balan de la CNPT. Aici am dat pentru prima oara de exponate din specia “cocalarus-de-munte” care din interiorul masini 4×4 se mira ce tot alearga astia p’acolo si tot gafie cand trece el cu norul de praf. Astia n’are treaba acasa? Unde or alearga sarantocii asa fara gratar ?

Se termina repede si bucata asta, si dam iar la coborat . Acum parca merge mai greu … dar dupa un pic de alergat aud din nou zarva de la finish … hai repede ca imi e sete.

Intru in tura 3, un pic parca scazuse entuziasmul, deja nu mai puteam ignora carceii de la gambe.
Tura incepe usor cu o urcare asa de bun venit, pe care o abordez un pic la pas, ca la incercarile de alergat o dadeam in schiopatat.
E timpul sa incercam tehnici de shaolini, marca Marian Tudorica: Nu te mai plange atat, nu e asa rau .. ce te doare oleaca acolo la gamba .. dar ia uite cata corpul e in rest … procentual te doare foarte putin .. doar un pic acolo. Si apoi incercam sa pornesc in alergare usoara, dar gambele spuneau: tzapa .. mai ia 5 min pauza de mers.
Ajung in final sus. Era superb … soare .. batea un vant … priveliste numai buna de admirat si lenevit in iarba, dar eu am de alergat asa ca ochi in jos la poteca si joc de glezne.
Sus era un CP, unde o batranica impartea si incuraja concurenti. Nu stiu daca a fost initiativa ei sau nu .. dar acea batranica a reusit sa ma incurajeze si de acolo am plecat in alergare din nou. Carcei, durere nu mai conta, nu eram la plimbare .. asa ca think Zen si baga mare. Ma incurajam cu gandul ca a luni aveam sedinta kineto si de masaj .
Dupa ultima coborare ajung in valea Bangaleasa, aici se pare ca e cuibul speciei “cocalarus-de-munte”. Toti se uita mirati la mine.
Unul se bucura la o descoperire: Ia uite, astia coboara din padure p’acilea. Unde dracu fug asa.
Incerc sa ma uit in ce directie sa o iau, benzi nimic ( am inteles ca unele exemplare erau fascinate de benzile viu colorate si faceau colectie :-p ), noroc cu niste persoane care stiau de concurs si m-au indrumat in directia corecta.

Ajung la CP, bag o banana si un pic de apa si incep urcarea spre Gutanu. Ajung cu greu pana in poiana cand eram la ultimele forte.

Acolo un singura fraza ma pune pe picioare “Hai ca de aici e numai coborare.” Incerc sa plec in alergare dar carcei nu vor sa ma lase deloc. Ii mai las putin, insa dupa vreun km de mers imi aduc aminte ca nu sunt la plimbare si trag aer in piept si dau drumul la picioare. Incet ies din padure si se vede Moeciu, se aude si vuietul de la finish … scot si ultimele picaturi de energie.

Si intr-un final ajung la finish. Nici energie sa ma bucur prea tare nu mai aveam )
Am terminat. Locul 13 la General cu timpul de 5h si 10 secunde

Concluzii

A fost un maraton super. Felicitari surorilor si tuturor celor care s-au ocupat de organizare. S-a vazut in tot ce s-a intamplat ca s-a pus mult suflet in organizare.
Mi-a placut ca toti concurenti au fost incurajati, de la primul pana la ultimul. Chiar pot sa spun ca ultimii au fost incurajati mai tare . Asta este ce imi place la acest sport.
Traseul a fost foarte misto, si chiar am putut sa vad o parte din frumusetile din zona ( mai bine a doua zi cand am mai mers pe bucla 2 ).
Felicitari tuturor care au participat, indiferent de timp suntem cu totii invingatorii.

Media Section

Articole similare

• Maraton montan la Moieciu de Sus de 1 Mai 2010
• [Pre-info] Ciucas Trail Running 31 iulie 2010
• Impresii maraton Piatra Craiului 2009
• Impresii ultra-maraton Bucegi 7500 ~ editia 2010
• Maratonul Medieval Medias 2010, final 3 maratoane in 3 saptamani

Locatia

Muntii Fagaras/ Retezat – in functie de starea zapezii.
-Cazarea se va face la cort , sac de dormit+ izopren obligatorii.
- Cost: 250ron/persoana
- Transportul si mancarea nu sunt incluse in taxa de curs
- Locurile sunt limitate maxim 5 persoane

Contact

Vlad Capusan – 0742105939

Tematica cursului :

• anticiparea conditiilor meteorologice
• rationalizarea hranei
• orientarea cu si fara busola
• citirea corecta a unei harti
• cum ne alegem echipamentul si cum ne alimentam si hidratam corect
• mersul pe ghetar
• anticiparea unei avalanse
• ancore in zapada
• noduri necesare in alpinism
• montarea unei corzi
• realizarea unui traseu de alpinism impreuna cu un coechipier
• reguli esentiale de catarare pe stanca
• triunghiul fortelor in regrupare
• mersul secund si cap de coarda
• folosirea corecta a echipamentului in alpinism
• catararea pe diverse tipuri de stanca
• comunicarea specifica in alpinism

Articole similare

• Tabăra de escaladă – 4 zile/3 nopţi Prăpăstiile Zărneştilor, Mţii Piatra Craiului
• Impresii ultra-maraton Bucegi 7500 ~ editia 2010
• Invitatie premiera film documentar EVEREST
• Primul antrenament pentru maratonul 7500
• Primul maraton montan pe 2010: Eco Maraton Moeciu de sus

Asociatia Truly Mountain Sport va invita pe data de 31 iulie 2010 in statiunea Cheia, comuna Maneciu, jud. Prahova, la Ciucas Trail Running. Competitia gen maraton montan are lungimea de aproximativ 42km, iar diferenta de nivel pozitiva este de 2000m. In paralel se va desfasura si o competitie de semimaraton. Traseul curselor este de tip circuit si va avea loc in muntii Ciucas, pe poteci si drumuri forestiere marcate.

Vor fi acordate premii in bani si obiecte la categoriile:
Masculin: 18-29, 30-39, +40
Feminin: 18-29, +30

Baietii s-au pregatit bine si au facut chiar si un filmulet de prezentare super tare :

Mai multe informatii si inscrieri pe: www.trail-running.ro

Articole similare

• Tura de recunoastere pentru maratonul Ciucas Trail Running / antrenament pentru 7500
• Primul antrenament pentru maratonul 7500
• Primul maraton montan pe 2010: Eco Maraton Moeciu de sus
• Maraton montan la Moieciu de Sus de 1 Mai 2010
• traseu de munte usor Poiana Brasov – Cabana Postavaru – Telecabina

Organizatorii maratonului 7500 au reusit sa puna la cap detaliile pentru editia de anul acesta. Anul trecut am participat impreuna cu Sergiu Buciuc, insa ghinionul a fost de partea noastra si am avut parte de un abandon. Insa desi nu am terminat cursa pot spune ca e un concurs care nu merita ratat. Mai jos aveti detaliile pentru editia de anul acesata.

Clubul pentru Protectia Naturii si Turism Brasov organizeaza in perioada 15 – 18 iulie 2010 Marathon 7500, o competitie care presupune parcurgerea unui traseu marcat
integral in Muntii Bucegi pe o diferenta de nivel pozitiva de aproximativ 7500m.

Caracteristici ale competitiei:

• Timpul efectiv de concurs va fi de aproximativ 50 de ore;
• Distanta parcursa este aproximativ 80 – 90 kilometri;
• Este o competitie outdoor cu caracter montan;
• Traseul se desfasoara pe poteci marcate in masivul Bucegi;
• Varsta minima pentru inscrierea in concurs este 18 ani;
• Echipele participante trebuie sa fie formate din doua persoane;

Maratonul cuprinde 3 categorii:

• masculin
• feminin
• mixt

Aceasta competitie este prima de gen care se va desfasura pe teritoriul Romaniei. In ultimii ani se observa o crestere a numarului de participanti la competitii montane, concursuri de aventura, concursuri de mountain bike si trail running. Prima editie a maratonului a fost premiata in cadrul Galei pentru Supervoluntari Brasov 2009 pentru cel mai reusit proiect.

Se vor premia primele trei aferente fiecarei categorii pentru sectiunile urmatoare:

Sectiunea Elita:
locul I – 1000lei x 3 cat.
locul II – 700lei x 3 cat
locul III – 500lei x 3cat.

Sectiunea Hobby:
locul I – 400lei x 3 cat.
locul II – 300lei x 3 cat
locul III – 200lei x 3cat.

Pentru mai multe detalii accesati blogul maratonului marathon7500.cpnt.ro sau
www.cpnt.ro

Articole similare

• Impresii ultra-maraton Bucegi 7500 ~ editia 2010
• Primul antrenament pentru maratonul 7500
• Impresii de la primul maraton montan 7500 in Bucegi ~ editie 2009
• Hercules Maraton
• Tura de recunoastere pentru maratonul Ciucas Trail Running / antrenament pentru 7500

Pentru inscriere click aici.

Regulamentul complet il gasit aici.

1. ORGANIZARE

Ecomarathon este organizat de Centrul de Ecologie Montana.

2. CURSA

43km;
2100D+ Diferenta de nivel pozitiva;
Timp limita 9h

Ecomarathon este o competitie de alergare montana, traseul fiind alcatuit din 90% drumuri forestiere si poteci de munte si 10% drum asfaltat. Startul si sosirea vor avea loc in Moieciu de Sus.
Traseul va fi marcat periodic. Harta traseului se gaseste aici: www.ecomarathon.ro

3. PARTICIPARE

Concursul este deschis celor care au implinit varsta de 18 ani si sunt apti din punct de vedere medical sa sustina acest tip de efort.

4. INSCRIERE

Inscrierea se face prin completarea formularului aflat pe pagina maratonului la adresa: http://www.ecomarathon.ro/inscriere-2010 incepand cu 1.02.2010.
Fiecare participant va trebui sa achite o taxa de participare anuntata la deschiderea inscrierilor in care sunt incluse: tricoul maratonului, numar de concurs, medalie, realimentarea in timpul cursei.
La validarea inscrierii fiecare participant va trebui sa semneze declaratia de responsabilitate.
Daca dintr-un motiv intemeiat doriti sa anulati inregistrarea va rugam sa anuntati acest lucru prin mail la info@ecomarathon.ro
In cazul retragerii din cursa taxa de participare nu va fi inapoiata.

5. ECHIPAMENT

Se recomanda urmatorul echipament:
- pantof de alergare cu profil montan
- numar (dat de organizator)
- bidon cu apa, 0,5 litri
- batoane energizante sau geluri energizante
- haina de ploaie/vant
- telefon mobil

6. PUNCTE DE CONTROL/PUNCTE DE ALIMENTARE

Pe parcursul traseului vor fi amenajate 4 puncte de control si 5 puncte de alimentare unde se vor gasi bauturi energizante, apa, fructe, zahar.
Punctele de control si punctele de realimentare vor fi marcate corespunzator si vor fi vizibile.

…………………………………………………………………….

10. TRASEU

Startul si Sosirea sunt in Moieciu de Sus. Traseul este alcatuit din 3 bucle ce formeaza trifoiul EcoMarathonului.
· START – Moieciu de Sus – La Mandru – Fundata – Moieciu de Sus: cca: 11 km
· Moieciu de Sus – Culmea Lunga – Valea Lunga – Cheile Gradistei – Fundata – Moieciu de Sus: cca 17 km
· Moieciu de Sus – La Bisericuta – Valea Bangaleasa – Poiana Gutanu – Poiana Plesii – Moieciu de Sus – SOSIRE: cca 15 km
Detalii despre traseu, harta si profilul traseului se gasesc pe pagina maratonului www.ecomarathon.ro

11. CLASAMENT si PREMII

Cronometrarea se face la secunda, va castiga cel care va ajunge in cel mai scurt timp la punctual de Sosire dupa parcurgerea integrala a traseului.
Premierea se va face pentru urmatoarele categorii: masculin si feminine, seniori si veterani, cu urmatoarele categorii de varsta: 18-35 de ani, 36-45 de ani, peste 45 de ani.
Organizatorii isi rezerva dreptul de a acorda si alte premii.
Fiecare participant ce va termina cursa incadrandu-se in timpul precizat de organizatori va primi medalia EcoMan.

Articole similare

• Primul maraton montan pe 2010: Eco Maraton Moeciu de sus
• [Pre-info] Ciucas Trail Running 31 iulie 2010
• Impresii maraton Piatra Craiului 2009
• Impresii ultra-maraton Bucegi 7500 ~ editia 2010
• Tabăra de escaladă – 4 zile/3 nopţi Prăpăstiile Zărneştilor, Mţii Piatra Craiului

Si cum nu se putea sa ajung pana la munte fara sa nu fie macar o mica plimbare pe munte, am plecat sambata de dimineata intr-un traseu pana la Cabana Postavaru.

Info tura:

Distanta: aprox. 4km
Dificultate: mica-medie
Durata: 4 ore la pas de plimbare
Privelisti: superbe

Am plecat in traseu cu Victor Stanciu, prietena lui Dalia si am reusit sa il mai convingem si pe Robert flash-erul nostru ( felicitari Robert ). Am avut bafta de o vreme cat se poate de frumoasa, chiar nu puteam sa cerem mai mult, iar momentul de a face tura a fost la fix fiindca pe seara si a doua zi s-a lasat cu vanticel un pic si cu ceata.

Sus la Cabana, am avut parte si de niste privelisti superbe, fiind senin am putut admira in zare muntii Bucegi si Piatra Craiului.

Dupa ce am servit un ceai cu rom si o placinta cu mere la cabana ( au mers la fix :-p ) am plecat usor spre telecabina si am coborat cu ea pana jos pentru ca eram un pic in intarziere de timp .

A fost chiar un traseu fain, nimic hard-core … just chilling si admirat

PS: a doua dimineata am facut acelasi traseu si in pas de antrenament :-p … am urcat in 1h 02′ … mai fun a fost la coborare cand am plecat la un minut in spatele unor tipi pe skiuri si am ajuns jos in 14 min inaintea lor :-p. Mi-a placut enorm sa alerg/alunec/patinez la vale prin zapada

Harta traseu

Hike route 368140 – powered by Wandermap 

Restul de Poze:

Articole similare

• Primul antrenament pentru maratonul 7500
• [Pre-info] Ciucas Trail Running 31 iulie 2010
• Speed trekking busteni-babele-pestera – 2h
• Primul antrenament de echipa pentru carpathian adventure in Fagaras
• Muntele nu e loc de joaca